am sa pun citeva mici secrete pentru incepatori
Mici secrete

Conteaza nada pe care o folosesti si felul in care o folosesti. Deseori pescarii de succes sunt cei care au dat cea mai mare importanta acestor aspecte.
Nadele slab nutritive pot fi complet ignorate fiindca nu merita riscul.
Nadele bogat nutritive sunt mai eficace pe termen lung si aduc pesti mai mari.
In cea mai mare parte a timpului prefer ( autorul, campion ) nadele pe baza de faina de peste pentru ca sunt pe gustul crapului si pentru ca sunt foarte aproape de hrana lui naturala.
In orice nada se adauga o cantitate de arome si atractanti, dar se incearca limitarea la o cantitate destul de mica.
Aromele puternice pot atrage imediat crapii mici dar nu au efect totdeauna asupra exemplarelor mari.
Aditivii sunt folositi numai ca supliment in amestecul de baza si desigur asigura un anumit nivel de atractie, insa, principala atractie trebuie sa fie valoarea nutritiva
Se pune problema cat si unde sa nadesti; in unele locuri e nevoie de multa nada doar pentru a trezi curiozitatea pestilor, in altele excesul poate insemna o partida ratata.
Daca se sta la pescuit o saptamana sau doua, trebuie aleasa o zona pe care pestii o traverseaza in mod regulat; de la bun inceput se arunca 10..15 Kg de nada in special boillies dar si pelete.
Cand nada ramane pe loc mai multe zile, pestii isi vor da seama ca s-adeschis un „restaurant” si vor veni.
Cand isi fac aparitia exemplarele mari, vor pune pe fuga pestii mai mici.
Daca se sta pe balta o zi sau doua, s-ar putea ca nadirea grea sa nu fie de ajutor, dimpotriva.
La partide scurte trebuie data mai putina nada si, in acelasi timp sa gasim un mod prin care nada sa fie eficace.
Peletele dau rezultate foarte bune fiindca se dizolva repede si atrage pestele imediat. Cand crapul da peste ele, acestea probabil s-au dizolvat, asa ca pestele se poate orienta catre momeala ( boillies ).
Saculeti solubili sunt o tehnica foarte buna pentru a valorifica peletele, de aceea se foloseste atat de des in competitii.
Pestii mari nu se duc intotdeauna sa manance din mijlocul patului de nada, ci de multe ori din margine.
Se arunca lansetele si pe patul de nada si mai ales la marginea lui, undeva, fie ca nu am nadit sau am dat o mana, doua de pelete.
Importanta unui pat de nada consistent este indiscutabila.
Cand ai timp poti aduce pestele pe o zona nadita, cand nu, e logic sa nadesti in zonele unde stii sau crezi ca sta.
Ken Townley: „eu prefer semintele mici si foarte mici amestecate cu pelete, bucati de boilliesuri si o parte din amestecul de baza; la asta adaug si cateva seminte si alune mai mari”.
Semintele de canepa si ovaz sunt poate cele mai bune exemple de nade eficiente si sigure cand formeaza o masa
Ken Townley: „sunt atras de vadurile care sunt mai evitete de pescari deoarece pestii percep aceste locuri ca pe un adapost.

pentru cei care pescuiesc pe riu si nu stiu cum sa aleaga locul de pescuit la crap. sper sa va ajute
in viitoarele partide.
Asa cum deja stim - una din principalele sarcini si cheie de reusita ale unui partide de pescuit la crap - este localizarea acestuia . Exista o seama intreaga de teorii cu privire la zonarea baltilor si apelor curgatoare , la anumite zone sigure in care vom gasi mustaciosi , exista recomndari pentru praguri , zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de confluenta a 2 ape curgatoare , etc . Toate acestea se bazeaza pe observatii facute de-a lungul timpului de pescari pe malul apelor . Toate au o mare doza de adevar ! Totusi pentru un pescar incepator este greu de interpretat o apa . De aceea va propune un studiu de caz - bazat pe o poza preluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz in care vom explicita mai clar de ce si unde vom avea posibilitatea sa dam de locul de hranire - odihna - patrulare a atit de doritului nostru prieten solzos .
Se reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . S-au numerotat pe harta zonele de pescuit interesante - unde ar trebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit . Incercam sa explicam de ce fiecare zona este interesanta :

Zona 1 - in aval de un arbore scufundat . Zona de protectie si de turbulenta . Crapul va gasi aici hrana necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi intotdeauna adapost si camuflaj in structura arboricola scufundata . Zona necesita un echipament mai greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate - iar la inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai repede din zona de crengi imerse . In general daca crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem "La revedere" Zona 2 - un cuptor sapat de curent in mal . Recomand plasarea unei lansete si in aceasta zona - pentru ca putem avea surpriza unor exemplare capitale - care isi adapostul in astfel de cuptoare . Zona 3 - in aval de un prag de pietre . Logica de recomandare a unui astfel de loc este similara celei de la pct 1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar protectia redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe perioada hranirii , altfel evitind stationari indelungate in astfel de zone . Zona 4 - o confluenta intre 2 ape curgatoare . O zona excelenta pentru crap - cu apa oxigenata , adinca si hrana din belsug . Lipsa vegetatiei si in general fundul spalat de mal - ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . Una dintre cele mai "prinzatoare" zone din schema prezentata Zona 5 - este o consecinta a confluentei dntre rauri . Malul spalat din zona 4 se va depune si va crea o zona cu apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . Este recomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc apele incalzindu-se mai repede . Totodata cu o nadire corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte in verile calduroase Zona 6 - in general - in astfel de coturi pe care raul le face - pe partea exterioara a curburii - apa este adinca , iar pe malul opus apa este mai mica - datorita efectului de depunere de sedimente . Sigur in astfel de zone adanci exista gropane si praguri care trebuiesc cautate cu atentie ! Cele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii . Zona 7 - iarasi o zona cu potential maxim . Apa adinca si prezenta unui mal de vegetatie abundent - face sa se intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si sa hraneasca aici . Camuflajul este asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic pe exteriorul curburii raului oxigeneaza apa . Se pot planta cu succes monturile la 2-3 metri in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei griji sporite fata de eventualele tentative ale crapului de a-si cauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie Zona 8 - in aval de o insula . Zona puternic turbionata si care ofera hrana din belsug .

Sigur ca exista si alte zone optime pentru gasirea crapului pe rauri - dar ne oprim aici - fara pretentia ca daca veti pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii . Promitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta !

n-am reusit sa pun poza cu riul unde arata zonele in detaliu. poate ma ajuta cineva.

Claudiule, consider informatiile si recomandarile tale ca fiind de un real folos pentru noi cei dornici sa prindem ,,crapi". aduc si eu in discutie urmatoarea problema pe care sincer sa fiu ii caut rezolvare de mai multi ani. Total de acord cu tine in special cu ultima remarca referitor la <<locurile evitate de pescari>>. Acestea nu prea mai exista in momentul actual cand pescuitul sportiv a luat o amploare peste asteptari. PROBLEMA: balta 3 km. lungime, 90-130 m. latime, malul nostru locuri propice de lansari si campare, malul opus vegetatie uniforma trestii cu latimea de 3-4 m., distanta intre pescari 50-60m,adancime constanta 180-200cm., prag mal opus la 2 m.pe toata distanta de 3 km. locuri ocupate 80%. Nadire-toti cam la fel, de multe ori unii in exces, nada cam la fel, NU ESTE BALTA DE CONCURS. Dotari-logistica aprox. egale. POTENTIAL REAL POPUTATIE balta: ciortan 1.5-3kg., CRAP romanesc si oglinda 4-22kg.,cteno 1,5-24kg. ACEASTA BALTA EXISTA (nu dau nume).
INTREBARE: cum sa reusim in aceste conditii sa prindem peste, daca se poate de TOP

IUbiti natuta,merita

in primul rind am incredere in nada pe care o folosesc.2 ,nadirea:aici e mai mult de spus depinde de balta,populatia de crap etc...,insa trebuie sa fi foarte atent cum nadesti,cit nadesti,poate ai citit ca nadirea in exces da rezultate negative,dar nici sa nu te zghircesti cu nadirea care la fel iti poate crea probleme.3, sa incerci sa lansezi cit mai aproape de malul opus.4, eu niciodata nu ma iau dupa ceilalti pescari dupa balta in ziua respectiva,imi fac o strategie si o pun in practica, si fac o analiza la sfirsitul partidei,daca am abordat strategia cea mai buna sau unde am gresit. si bineinteles nada care am folosit-o, daca a fost alegerea cea mai buna sau in caz de rezultat negativ, cum as putea sa o imbunatatesc.de multe ori ma axez pe pescuitul la ten(amur) si atunci fac nada in special pentru amur..... dar fiecare abordam in alt fel o partida de pescuit si mai e si norocul...cam 70%
daca vrei sa faci o selectie a crapilor si sa nu te mai supere ciortani,pescuiesti in afara patului de nada (pe margini) si ca momeala sa folosteti boillesurile care contin piper,boia iute,usturoi,dar si porumb dipuit in dipuri ce contin condimentele respective.... ar fi mult mai mult de spus, dar o sa mai vb despre subiectul asta ca iarna e lunga si avem timp berechet. daca vrei sa stam de vb mai in detaliu despre pescuit ,nade,tehnici.etc...... ai id meu de mes linga avatar, da-mi un buzz si iti trimit tot ce te intereseaza in materie de pescuit.

Dragane, sunt sigur ca suntem pe LUNGIMEA DE UNDA CARE NE CARACTERIZEAZA, de acord cu tine cu mess-ul, te voi suna , dar nu gasesc ID-ul, sunt mai novice in ale PC-ului. Scrie ID-ul sau da-mi un bip la 0722250660 si te sun eu

Iubeste natura,merita

[quote="iorgu"]...... PROBLEMA: balta 3 km. lungime, 90-130 m. latime, malul nostru locuri propice de lansari si campare, malul opus vegetatie uniforma trestii cu latimea de 3-4 m., distanta intre pescari 50-60m,adancime constanta 180-200cm., prag mal opus la 2 m.pe toata distanta de 3 km. locuri ocupate 80%. Nadire-toti cam la fel, de multe ori unii in exces, nada cam la fel, NU ESTE BALTA DE CONCURS. Dotari-logistica aprox. egale. POTENTIAL REAL POPUTATIE balta: ciortan 1.5-3kg., CRAP romanesc si oglinda 4-22kg.,cteno 1,5-24kg. ACEASTA BALTA EXISTA (nu dau nume).
INTREBARE: cum sa reusim in aceste conditii sa prindem peste, daca se poate de TOP


Seamana al dracu de mult descrierea ta cu Zimbru. Dar ....nu mai exista acum, e cheala....

ne amagesti asa cu balti din astea ,,de vis",si dupa aia zici ca nu dai nume?? ..aici e permisa reclama,ln limita bunului simt...pe alte forumuri nu e..

Reclama: